Cambridge, provintzia de Casteddu

Totu is bariedades de su sardu tenent sa propriu grammatica.

In sa sintassi, sceti duas cositeddas sunt diferentes: sa partixedda interrogativa “a” de is dialetos de cabu de susu (“a nde cheres?”) e sa costrutzione progressiva cun su verbu “megai” (“megu de nai”) a su postu de su gerundiu (o partitzipiu presente ki siat) in medas dialetos de su campidanu de mesu.

Sa morfología puru est sa propriu: is morfemas tenet sa propriu positzione e su propriu sinnificadu e su ki cambiat–candu cambiat–est sceti sa cumpositzione de is fonemas ki formant is morfemas. Duncas su ki cambiat in sa morfología est su lessicu: su fatu ca is morfemas tenent una forma diferente, mancari cun sa propriu funtzione grammaticale.

Su ki cambiat, intra de is bariedades de su sardu, est su lessicu, ma cantu est diferente su lessicu de duas bariedades de su sardu?

Pighende in cunsideru unu dialetu campidanesu (Sestu) e su de monte prus atesu dae custu (Orani), bidimus ca sceti 22 de is 200 faeddos sceberados ad random dae su computer sunt de aderus diferentes (s’11%). Is ateros sunt is proprios faeddos cun una parte de is fonemas e allofonos pronuntziados in manera diferente. Faet a cuntrollare a solos su ki naro, in su giassu de Wilbert Heeringa (datos, cartinas e figuras).

Cando apo contadu custu in Cambridge, in su seminariu ki apo donadu a su CELC: Cambridge Endangered Languages and Cultures Group, sa reatzione de calincunu est stada: “Ma insaras non faet ne-mancu a faeddare de dialetos diferentes!”

Segundu su modellu de classificatzione ki imperant issos, dialetos diferentes de una limba sunt cussos ki tenent diferentzias grammaticales, ma sunt ancora “mutualmente intelleggibili”.

Is dialetos sardos sunt totu “mutualmente intelleggibili”, comente ischint totu is ki provant a faeddare in sardu cun gente de áteros logos.

Una borta m’est capitadu de faeddare totu unu sero cun unu pastore de Orune–mere de s’agriturismu inue apo papadu cun Nanni Falcone–e issu s’unicu faeddu ki at domandadu a ddi traduere est sadu “sceti”. Est craru ca deo fia faeddende in su sardu miu de Iglesias.

Ma depet esser ca in Cambridge de linguistica e de sotziulinguistica non nde cumprendent.

Nde cumprendent de prus in sa Provintzia de Casteddu!

Nde cumprendent de prus Amos Cardia, Stèvini Cherchi, Nicolau Dessì, Màssimu Madrigale, Miali Madrigale, Frantziscu Maxia, Ivu Murgia, Perdu Perra, Oresti Pili, Antoni Pistis, Antonedda Rodi, Pàula Sanna, Marcu Sitzia, cun sa consulentzia de cussu faulantzu de Eduardo Blasco Ferrer.

Nde cumprendent de prus Gratzianu Milia e su consigiu provintziale, bogados a sonu de corru .

Nde cumprendent de prus totu custos linguistas “fai-da-te”!

Bastat a faer unu master cun Blasco e nde cumprendes de prus de totu is linguistas de Cambridge ki trabballant a subra de is limbas minetadas.

Is linguististas de Cambridge puru iant a deper faer unu master cun su Catalanu de Casteddu e mancari faeddare una pariga de oras cun Gratzianu Milia.

Lassende is brullas, est craru ca custos inniorantes (inniorantes de linguistica) e custos faulantzos chi nd’ant bogadu a campu is “Arrègulas po ortografia, fonètica, morfologia e fueddàriu de sa Norma Campidanesa de sa Lìngua Sarda”  faint totu politica e non linguistica.

S’obietivu politicu issoro decraradu est cussu de sabotare s’aunimentu graficu de su sardu.

Cussu ki non ant mai decraradu est proita bolent mandare a innantis custu sabotagiu.

Su sardu est unu e unitariu in sa grammatica (in pratica a su 100%) e casi totu unitariu in su lessicu (a giru de su 90%).

Su chi si serbit est una limba ufitziale ki lesset su lessicu libberu (e cussa dda tenimus già: sa LSC) e una manera de scrier ki permitat de pronuntziare donniunu su dialetu suo a manera sua (e cussa podet esser sa LSC o poder esser una LSC emendada).

Amos Cardia, Ivu Murgia, Perdu Perra, Oresti Pili (“I quattro cavalieri dell’Apocalisse”) custu ddu ischint bene.

Est totu gente ki is propostas mias de una grafia e medas pronuntzias ddas connoschent bene.

Duncas, non sunt amparende su “campidanesu”, ca cussu non est minetadu ke limba faeddada e cantada e fintzas scrita, ma sunt atakende s’unidade de su sardu ke limba ufitziale.

Nebodeddos de Wagner cussos puru e fillixeddos de anima de Blasco Ferrer, su faulantzu.

Bae e chirca proita ddu faent: non so in conca issoro e non nche bogio intrare.

Isco sceti ca si movent sceti pro faer male a s’unidade de su sardu e ca non si movent mai cando si tratat de sa defensa de totu su sardu.

Ogetivamente sunt nimigos de su sardu, de totu su sardu.

Speremus ca su cunsigiu nou de sa Provintzia de Casteddu siat prus pagu provintziale de custu ki nche ant bogadu immoe.

Speremus ca cumprendant ca Cambridge non est una bidda de sa provintzia issoro.

2 Comments to “Cambridge, provintzia de Casteddu”

  1. Frotzis Bolognesu s’at scaresciu che sa fonologia est un arrogu de sa gramatica. Chi unu, cumenti fai issu, scrit chi sa fonologia de su sardu est sa propia, de cabesusu a campidanu, olit nai feti chi su linguista “fai da te” est propiu issu.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: