Carmados già si sunt?

Ita delusione!

In duas dies su blog at tentu unas migias bisitas e sceti una pariga de persones m’ant ingiurgiadu.

Ma unos cantos amigos m’ant criticadu in FB “pro sa manera mia” de criticare a Mariu Puddu.

Nemos ki m’apat nadu ca deo non tengio rexone de criticare a su Puddu Fonologu.

Proita sa critica mia non est a sa persone Mariu Puddu–o a s’autore de su megius ditzionariu sardu–ma a su fonologu Mariu Puddu e a su politicu Mariu Puddu, ki basat sa politica linguistica sua a pitzos de sa connoschentzia fonologica sua.

Calincunu ddoe at ki bolet difender a Mariu Puddu fonologu?

Ddi lassu totu su logu ki bolet.

E est craru ca sa critica mia andat puru a s’universidade de Casteddu, ca at postu gente impreparada a faer cursos a pitzos de materias importantes e dilicadas.

Labae sa lista de dotzentes ki faent is cursos in Casteddu:

CAOCCI DUILIO
CARBONI FRANCESCO
CORRAINE D. SALVATORE
DEPLANO ANDREA
MARRA ANTONIETTA
PUDDU MARIO
RATTU ROBERTO
UGAS GIOVANNI
VIRDIS MAURIZIO

De custos dotzentes podimus narrer ca Mariu Puddu s’iat a deper limitare a faeddare de lessicu; Andria Deplano non est preparadu bastante pro faer unu cursu a custu livellu; Giuanni Ugas faeddat de archeologia e custu non b’intrat nudda cun sa formatzione de dotzentes de limba.

E funt totu de is tres pensionados: cussos stipendios ddos iant potzidos dare a giovanos preparados e preparados prus de issos in cussas materias.

Pro su ki pertocat a mie: est berus ca a mie non m’ant cuntatadu–proita ca pro poder faer sa domanda, ddu depias ischire in tempus e a chie ant kerfidu si l’ant fatu ischire–ma est berus puru ca deo soe innoe in Olanda e in Olanda mi badangio su pane e duncas mai fia potzidu calare a Sardinnia a faer unu de cussos cursos.

Duncas a mie personalmente non mi nde afutit nudda de cussos cursos.

Calincunu bolet faeddare de custas criticas?

Sa porta est aberta.

Is cagones chi si acarraxant a suta de unu nomini farsu puru podent sighire a mostrare cantu sunt viles. Bruvura mi faent a mimme is ingiurgios issoro!

 

15 Comments to “Carmados già si sunt?”

  1. Mario Puddu, Andrea Deplano e Giovanni Ugas segundu tui no andant beni po is arrexonis chi as iscritu… ma is atrus, cussus giai funt preparaus, o no?

  2. Virdis e Caocci…ma po carirari!

  3. As ismentigadu Carboni: andadu in pentzione su 4 de S. Andria, at fatu dimanda de esternu s’11 de S. Andria. Diat a èssere su mègius preparadu ? Tzertu pro sos contos de pratza: de comente bochire sos bibitziles (cavallette), de comente giogaiant a lepas pro làcanas e féminas, de comente s’iscorraiant sos sardos semper e in dònnia logu….de issu a Gràtzia Deledda non cambiat nudda, a eja: issu allegat bene in sardu. Mancari pro addecuare su cursu a su professore li depiant cambiare nùmene a su cursu ca si mutit Istòria Locale, istòria Europea. Pro Caocci ispendo una paràgula de agradòngiu ti depo nàrrere!

  4. Su fattu est o Robè chi ateros meda non due sunt po insinzare su sardu in sas iscolas. E sos professores e sos maistros de s’iscola sarda non de cherent intendere de istudiare su sardu po d’insinzare in sas iscolas issoro.Sa fonologia emmo : ma importu mannu est chi sas persones iscant faeddare e massimamente iscriere (iscriere in calicunu modu ma iscriere) sa limba chi po como intendent ebbia. In su 1978 cun Giannti Atzori biadu amos fattu iscola in lacanas de Aristanis e in Aristanis puru po faere iscriere a mannos e minores sa limba sarda e impreamos su grafema ‘K’ sighinde sos arresonamentos de sa ‘prevelare’ de Pittau. Creo chi sas (medas) persones chi nos ant sighiu in cussu traballu ‘pioneristicu’ iscriant ancora Kurrent, Kantant, Kando e di ‘osi sighinde, mancu fessint de su gremiu de s’americanu KKK. Ma assumancu iscrient! Zeo non isco nudda de Casteddu ma cumprendo chi ant a essire discipulos chi isbagliant po sa fonologia ma fortzis cumprendent de prus su sardu. Abbaida , o Robe’, chi cando in su Sessantatres s’iscola italiana at crefiu intrare cun fortza e fintzas barra manna is sas ‘omos de totu s’Italia, massimamente po faere iscriere e impreare s’italianu ( e tue d’ischis), si nde sunt affutios totus de su fattu chi sos mastros e sos professores de iscola media fessint su chi fessint! Po custu fattu sos sicilianos sunt cursos, finzas nadande, in Sardigna po imparare a sos pitzinnos sardos s’italianu – siculu! E sa comica fuit chi fessint sos pitzinnos sardos deo Ottana, de Sarule, de Siniscola, de Crabas a essere maistros de s’italianu- sardu po medas sicilianos! Ma sa ‘comica’ (tragica meda) puru est chi s’italianu est andau innantis e su sardu est torrau in diesegus. Custu est su fattu. ca sa politica est politica e sos Sardos cumprendent pagu de politica. Mi siat mi siat s’indipendentzia cun sos fusiles de canna, a troddios e ficas! Tando, a bisu meu, depimos tennere indulgentzia e passientzia po sos maistros de Casteddu. E ti natzo: fessint totus comente tres o battoro de issos! Poite est custu su chi nos passat po como su Cunventu, prenu prenu de milli concas e de milli berrittas (e bonettes e capeddos). E inue sunt sos zovanos de balia, preparados? Sos chi naras tue?

  5. Deplano e Puddu funt scenberus sballiasu poitta no ant ancora cunprendiu beni sa chistioni linguistica, ma fainti beni sa parti insoru chi dsis anti donau in s’universidadi: cunfundi sa conca a sa genti funde crei chi su sardu siat una lingua strana cun milla dialetus e peruna ortografia comuna…Il coniglio Mannaro colpisce ancora…Certu ca po assumi a Deplano su bandu depiat essi fatu beni….

  6. Ti lu naro eo ue sunt???!!!. Sunt in giru pro sa Sardigna: dae Tàtari a Nùgoro, dae Nùgoro a Aristanis, dae Aristanis a Casteddu. Sa parte manna sunt totus de bidditzolos minoreddeddos chi dae deghe anno a cust’ala s’ant piagadu tìtulos: dae sa làurea a su Master, e Masterca sa làurea non b’est, non c’est!!!! ca non siet chi fatzant in Sardigna unu dotoradu de limba sarda (o àteru chi serbit meda gai etotu), ant trabbaladu in sos ufìtzios de sa limba sarda che operadores e formadores, ant fatu chirca cun assegnos de chirca (tutorados de sas universidades etotu) sotziolinguìstica, linguìstica, didatica, de metodologia didàtica, de istòria. de amtropologia e calegunu de archelogia, ant produidu materiale didàticu de istòria, de limba, de geografia, de archeologia, de antropologia, de metodologia didàtica, ant traduidu sitos intregos in sardu e mesamente ant fatu didàtica in sas iscolas in sardu (de totu sas matèrias) e de limba sarda, connoschende bene cale sunt sos limites de s’iscola, sas esigèntzias didàticas, sas chistiones metodològicas, su sutzu e sa manera de l’imparare custu sutzu in sardu, ant produidu unu muntone, e ti naro muntone de materiale didàticu, chi depet èssere cravadu e istichidu in sos calàssios issoro, ca sos barones universitàrios sunt bonos a faeddare de limba sarda, sunt bonos a si pigare 250.000 èuro pro unu cursu chi faghet torrare a dae segus sos chi sunt andados a in antis e chi faghet cunfùndere sos pagos maistros chi giughent sas mègius punnas!. Sunt bonos a si faeddare e a pigare dinare, ma non sunt bonos de si ch’istrojulare de sa cadira ue sunt sètios, sitzios, frazigados!!!!!!

  7. S’isperimentatzione est giai istada fata in Sardigna dae totu custa gente prus bene (in italianu non si narat) meda de su chi custas cariàtides potzant bisare! e medas de custos giovanos balentes (chi cheret nàrrere de balia e non barrosu) sunt galu custrintos a abarrare sitzios (sètzidos) in sos bancos de sa FILS a iscurtare e patire issolòrios chi non si podent intèndere.

  8. Robe’, apo biu ki tue non faeddas de Corraine. Poita? Ita insegnamentu esti “Libri in sardo per la scuola?”. Non sciu si serbiri. Po mei es pagau po si fai autopromozioni in is cursos…e po citirisì…

  9. Bene, Yoyce. Cumprendo s’arrennegu. Custos zovanos due sunt! E assoras?
    Ma est una domanda po totus!

  10. e a s’ora e intzandus e tando bastaiat a fàghere traballare sos giovanos cualificados,, nche lassare sos pentzionados a si godire sa pentzione, e fàghere a beru unu cusrsu in tinu, in ghentina: COMENTE TOCAT, unu cursu chi seret a beru FILS.

  11. No, sa domanda fut un’atera! Politica meda. Non bastat su ‘bastaiat’. Tocaia e tocat como a sos zovanos a si faere intendere de prus! A mustrare sos cozones!

  12. Su fatu est chi zovanos non bi nd’at abbarradu pro ammustrare cozones a sos betzos. Sunt totus emigrados. Meda prus zente chi no in sos annos sessanta est partida e no est torrada. E bi cheret cozones a partire e chie non l’at provadu non lu cumprendet. E poi su precariadu no est prus de sos zovanos ebbia ma de sos chi tenet barant’annos puru. E b’at unu muntone de betzos chi sunt ancora a tapu, leande-si istipendios istatales, insegnande in cursos frecuentados dae zente precaria de barant’annos chi est chircande de azunghere ateros titulos a sos curriculos issoro giai longos chentu metros. Sa generatzione de babbos e mammas nostros non cumprendent chi bi cheret cozones a si cojare e a fàghere una familia cun sos cuntrateddos cococo chi fàghent commo. Issos non los connoschent…cando sunt intrados a triballiare issos su postu fit fissu si fis diplomadu, immaginamos si fis laureadu. E infatis issos sunt ancora triballiande.

  13. Austinu t’at giai naradu totu, agiungo ebbia chi sos giovanos (o sos de 40 annos) chi abarrant ca ant tentu su coràgiu de no emigrare e de abarrare in custa terra ca bi crediant non los faghent aboghinare, non li faghent bogare sos cogiones (o àteras cosas de fèminas) sighint a los lassare zètzidos a si compilare sa de 15 pàgina de curriculum e a iscurtare sos issolòrios de gente chi pentzat galu chi sa Sardigna siet cussa de Gràtzia Deledda, pessone a parrer meu frustrada non pagu.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: