Tocat a dda cumprender a sa Catalunnia

Paella catalana

Castiade-bosi custu video:

GIACOMO MELONI CONSULTA REVOLUTZIONARIA TRAMATZA 14 09 12

Innantis de faeddare Giagu Meloni, s’intendet sa gente faeddende in sardu.

A pustis Meloni faet s’interventu suo in italianu, mancari ammisturende-bi carki faeddu in sardu.

Custa non est una critica, labae, est una constatatzione.

Deo puru b’apo postu annos e annos a mi detzider a faer su passu de faeddare in sardu sceti, candu su “pubblicu” est sardu.

Ma, in custas dies ki totus sunt faeddende de sa manifestatzione de Bartzellona e nde sunt faeddende cun ammiratzione e una pagheddeddu de gelosia (ma de cussa bona), faet impressione meda a bier ki, in un’ocasione ke cudda de s’atobiu de sa consulta revolutzionaria, fintzas unu ke Giagu Meloni faeddat in sa limba de s’opressore.

Custu in Catalunnia non iat a sutzeder mai.

E po cussu est ca is Catalanos renescent a prenner is pratzas de Bartzellona de gente.

Issos ischint ki sunt Catalanos, ca faeddant su catalanu e faeddant catalanu, ca ischint ca sunt Catalanos.

In custu giogu de paraulas b’est totu sa relata intra de limba e identidade.

Sa cuscientzia politica, sa cuscientzia de se, de unu populu passat dae sa limba.

Est berus ki sa Catalunnia non tenet is lacanas naturales de sa Sardinnia e duncas issos tenent prus bisongiu de nois de sa limba, ma est berus puru ca is lacanas naturales non bastant a dare a is Sardos sa cuscientzia de esser unu populu.

E tocat puru a ponner deretu in craru ca non est sa limba de se su ki donat custa cuscientzia a is Catalanos.

Est prus a prestu su ki in catalanu faent is Catalanos.

E is Catalanos in catalanu faent totu.

Totu su ki is Spanniolos faent cun su castillianu.

Totu su ki is Italianos faent cun s’italianu.

Totu su ki is Sardos non faent cun su sardu, foras de frastimare, contare barzelletas e faeddare cun is amigos.

Is Catalanos sunt ricos e is Sardos sunt pobiros.

Is Catalanos tenet una curtura de ricos e is Sardos una curtura de pobiros.

Is Sardos sunt in unu tzirculu fitziosu: sunt pobiros, ca tenent una classe dirigente ki non est bona a castiare a sa Sardinnia cun ogros sardos e non tenent una classe dirigente sarda, ca non tenent su dinari pro pagare is intelletuales, ki podíant stantargiare una curtura sarda rica e moderna, pro formare una classe dirigente moderna e sarda.

Totu cussu dinari ki serbíat pro ddu faer, si nde ddu leat sa burghesia compradora e italianizada pro mantenner is cosas comente sunt.

Is Catalanos sunt ricos e investent meda in sa limba e sa curtura issoro e sunt ricos ca, aici, formant una classe dirigente ki pensat catalanu e in catalanu.

Sa limba e sa curtura costant dinari.

Mi domando cantu gente iscat ca una parte de su pretziu, pro narrer, de unu telefoneddu, andat a sa tradutzione dae s’inglesu a s’italianu de is istrutziones.

Kie comperat su telefoneddu pagat pro ammodernare s’italianu.

Deo dd’isco ca mi so badangiadu carki soddu in cussa manera.

E s’assessoradu a sa curtura de sa RAS spendit s’1% de su bilantziu pro sa limba.

Cantu spendit su stadu italianu pro s’italianu?

Pensade sceti a is stipendios de is maistros de scola.

Su problema de sa formatzione de una classe dirigente sarda e moderna est totu innoxe.

E poita est ca is Sardos oe-in-die sunt a su disisperu?

Kie dd’at provocadu custu coreddu economicu, sotziale, ambientale e curturale?

Is italianos e is canes de stergiu issoro: is ki “Tenimus átera cosa de pensare!”

Ma si castias bene, est su fatu ca non tenimus una classe dirigente SARDA.

E tando deo mi spantu, biende ki fintzas is “revolutzionarios” faeddant ancora in italianu in is atobios issoro.

E mi spanto de prus ancora biende ca sa limba e sa curtura de sa Sardinnia non siant in su tzentru de su programma politicu issoro.

Cun kie la bolent faer sa revolutzione?

Cun cale gente?

Comente dda bolent conkistare sa majoría de is Sardos?

Tocat de aderus a abbaidare a is Catalanos.

S’intendent Catalanos ca sunt ricos, ma sunt puru ricos ca s’intendent Catalanos.

Impare.

Issos sunt in unu tzirculu virtuosu.

Sa richesa de una terra est sa gente, sa curtura de sa gente.

Est sa gente ki produsit sa richesa materiale.

Oe-in-die, is Sardos, cun sa curtura alienada issoro, sunt a culu a terra.

Ita bi cheret ancora a ddu cumprender ca tocat a formare un’átera classe dirigente?

S’unica revolutzione est sa revolutzione curturale.

S’unica indipendentzia est s’indipendentzia curturale.

S’unica richesa est sa curtura de unu populu.

8 Responses to “Tocat a dda cumprender a sa Catalunnia”

  1. ..peraulas làdinas, et tristas puru..

  2. E cun custu si cumprendet s’indiferèntzia (o peus su malefàghere) de sos che a Calvisi pro su chi pertocat su sardu.

  3. Finas deo apo abbaidadu carchi vìdeo de sa cunferèntzia de Tramatza e apo tentu sa matessi sensatzione de Roberto. Comente est chi sos cummentos chi s’intendent benende dae su salone in antis chi faeddet calicunu sunt in sardu e cando pigant a sa trona, non totus, ma sa magiore parte faeddant in italianu? Mi diat pràghere chi carchi letore de custu blog non mi diet sa resone, chi nde boghet a campu argumentos sèrios e sòlidos pro mi nàrrere chi mi so faddende; at a èssere forsis s’influèntzia catalana chi oramai, colados prus de trinta annos de istare inoghe, m’at leadu de su totu, ma deo penso, e lu devo nàrrere, chi meda gente chi faeddat de indipendentismu de sa Sardigna, est faeddende in politichese: “piattaforme” inoghe, “passi di qualità” in cuddae, “blocco sociale che vale un 15%”. Si tratat de un’indipendentismu fraigadu in su paule de no isco cantos “grupusculos”, subra de unu genèricu ribellismu. E bi nd’at finas chi si faghent mannos faeddende e iscriende de sa manifestatzione de Barcelona. A los intèndere faeddende o iscriende in castillanu/italianu, inoghe in Barcelona, nde los diant falare dae sa trona a frùschios e a befe. Roberto l’iscriet craru e ladinu: sa cussèntzia polìtica, sa cussèntzia de se, de unu pòpulu, passat dae sa limba, s’unica rivolutzione est sa rivolutzione curturale, s’ùnica indipendèntzia est s’indipendèntzia culturale, s’ùnica richesa est sa cultura de unu pòpulu.

      • B’intras, b’intras😀

        Unu, ca comente linguista podes pregiare sas diferèntzias intre su contu in sardu e s’originale in italianu (iscritu dae unu Sardu).

        Duos, ca, torrende a s’arresonu de su post, sas revolutziones sunt bèstias sèrias e cumpricadas. E custos chi las cramant oe, non tenent, a como, unu tzentesimu de su podèriu e cunsideru chi teniat Angioy, chi l’at pèrdida. E non tenent unu millesimu de s’istrategia de Lenin (chi l’at binta), chi difatis ammuniat semper a non giogare de badas cun sos abbolotos.

        Tenet resone Giagu.

        A dolu mannu, medas (ispero non totus) de custos moimentos “rebbelles”, non ch’essint dae sa chirra de sas “comunidades terrìbbiles” (pro mentovare un’anàlisi importante, fata dae sos frantzesos de Tiqqun http://bloom0101.org/communita.pdf).

        Est a narrer chi su problema primàrgiu chi tenent est comente otenner prus afiliados, chi est petzi una chistione de publitzidade e de mercadu, e in custu non si distinghent dae sos àteros moimentos de opositzione italiana. E tando su problema mannu diventat su concurrente, est a narrer su moimentu chi faghet un’arrèsonu assemigiante. Pro custu non si ponent sas preguntas sèrias: comente si podet gherrare in manera de bìnchere su chi est s’inimigu beru e non contras a su concurrente deretu.

        Imbetze de un’arrèsonu materialista, chi nche boghet a pitzu sos mecanìsmos cuados in sas intragnas de su sistema, pro fraigare un’istrategia pro los furriare, s’abbarrat in arresonos prenos de bentu. E s’atu, sa balentia, de se, e non prus sa binchida reale, est s’iscopu. Dae inoghe benit sa polìtica simbòlica, chi est fintzas s’unica legitimada: ischirriare unu faeddu ispantosu o a s’imbesse dennuntziare unu faeddu de odiu, bentulare una bandera o pedire de nche la tirare. Totu roba chi pertocat prus sos tribunales chi non sa polìtica.

        E in totu custu faghe-faghe, non b’at perunu chi s’abigiet chi oendie Machiavelli s’est acrobadu a McLuhan (pro torrare a un’arresonu betzu chi amus tentu in custu blog).

      • Amen! Comente mai nois nos cumprendemus gai bene? Affinità elettive?

Trackbacks

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: